Că Ellada este țara ”pitelor”, a ”plăcintelor” nu mai este niciun dubiu. Inventivi și rafinați, grecii au făcut din aproape orice o umplutură care să desfete ochii, nasul și papilele gustative. Cu dovleac, bulgur, brânză, ierburi, plăcintele fac parte din cultura locală a fiecărei regiuni elene. Dintre acestea, plăcintele din ținutul vlahilor sunt unice nu doar prin modul de preparare, ci, mai ales, prin importanța acordată simbolurilor ce definesc identitatea culturală a acestui grup etnic. Chiar și între ei, vlahii își recunosc spațiul geografic după modul în care coc plăcintele. De exemplu, vlahii din Makedonia te avertizează uneori că ”dacă mergi în Thessalia, vei vedea că ei (adică vlahii de acolo) le fac diferit, groase de trei degete”. Plăcintele vlahilor din Makedonia sunt diferite și ca formă, compacte pentru a putea fi mai ușor transportate la păscutul oilor sau caprelor, dar și ca mod de a fi consumate, ele reprezentând o masă în sine, fără alte bucate alături. Păstori din tată în fiu, vlahii makedoneni folosesc din plin iaurtul, laptele sau brânza printre ingredientele de bază ale plăcintelor, precum și grăsimea animală, seul de oaie, în preparare. Un lucru deosebit de interesant pentru lingviști îl reprezintă faptul că vlahii makedoneni nu au în limba lor termenul de ” ελαιόλαδο” (”ulei de măsline”) ci aproape românescul ”omtou di leniu” sau ”ounntoulemnou” care înseamnă ”ulei din lemn” / ”ulei din copac” / ”untdelemn”.
Plăcinta vlahă din Makedonia se face, la fel, din foi și umplutură, foile fiind întinse cu nelipsita vergea din lemn numită aici ”klostis” și coapte în ”gastra”, vasul mare de aramă, rotund, acoperit cu capac, ce se așeza direct pe cărbunii încinși în cuptor, asigurând coacerea uniformă a plăcintei. În trecut, foile erau unse între ele cu unt sau grăsime animală, dar vremurile moderne și teama pentru valorile mari ale colesterolului au făcut ca gospodinele să recurgă la ulei sau margarină. Această soluție, utilizată timp de aproape 40-50 de ani, s-a dovedit, însă, neinspirată, întrucât plăcintele au început să piardă din savoarea originală. Dezvoltarea turismului în regiunea Makedoniei de vest a făcut ca femeile vlahe să caute în sertarele bunicelor rețetele originale ale plăcintelor, mult mai apreciate decât variantele moderne și dietetice.
Plăcinta vlahă cu brânză și spanac se face simplu, din câteva ingrediente de bază.
Pentru foi:
- 650 g de făină,
- 300 ml apă,
- Sare,
- 15 ml oțet,
- 100 ml ulei.
Pentru umplutură:
- 200 g unt (osânză / margarină),
- 4 ouă,
- 300 g brânză feta fărâmițată,
- 1 kg de spanac sau alte verdețuri tocate mărunt,
- Sare,
- Piper
Pentru a obține aluatul de foi, se amestecă făina cu un vârf de cuțit de sare, uleiul, oțetul și apa și se frământă bine. Aluatul trebuie să iasă moale, nelipicios, suficient de elastic ca să poată fi modelat ușor. Când crede că este gata, gospodina scoate aluatul din vasul în care l-a făcut și-l mai frământă puțin pe o suprafață bine înfăinată, împărțindu-l la final în două părți egale din care se vor face foile plăcintei. Fiecare foaie se întinde cu vergeaua, se unge cu grăsime (ulei, seu, unt sau margarină), și se împăturește, procesul reluându-se de câteva ori. Apoi, foile împăturite se dau la frigider pentru aproximativ 10 – 15 minute, timp în care se pregătește umplutura care constă în amestecul simplu al tuturor ingredientelor.
În tava de copt unsă și ea bine cu grăsime pentru a împiedica lipirea plăcintei, se întinde prima foaie de plăcintă care trebuie să fie un pic mai mare decât vasul, astfel încât marginile ei să atârne în afară. Peste această foaie, se întinde umplutura (în acest caz formată din brânză, ouă și spanac asezonate după gust cu sare și piper), apoi marginile foii de la bază se ridică și se așază peste umplutură. Cea de-a doua foaie se întinde și ea și se va așeza peste tavă, acoperind totul.
La final, înainte de a băga plăcinta la cuptor, gospodina o va unge cu grăsime din belșug (unt topit / margarină topită etc) și o va porționa cu ajutorul unui cuțit bine ascuțit.
Plăcinta va sta la copt timp de aproximativ 30-40 de minute, la o temperatură de 200 de grade Celsius. Cât va sta pe masă, gata preparată? Asta nu se mai știe. Ceea ce se știe cu siguranță este faptul că, în această regiune a Elladei, plăcintele au o viață extrem de scurtă 🙂
Iubim Grecia 