Sărbătoarea Paștilor în tradiția elenă

Bun găsit, dragi prieteni! Călătoria noastră prin calendarul elen ne-a adus la cea mai

ΧΡΙΣΤΟΣ-ΑΝΕΣΤΗ
Sursa foto: internet.

importantă sărbătoare a primăverii și a anului religios, și anume Sfintele Paști.

Sărbătoarea are o vechime de milenii, numindu-se mai întâi ”Pisach” de către egiptenii antici care marcau echinocțiul de primăvară. În perioada lor de sclavie în Egipt, evreii au preluat sărbătoarea pe care au numit-o ”Pesach”, dar , după eliberarea lor și întoarcerea pe pământul natal, i-au dat o altă semnificație, celebrând miracolul despărțirii Mării Roșii de către Moise și încheierea unor ani lungi de sclavie egipteană. Cu timpul, sărbătoarea a căpătat și un caracter agrar, acum fiind aduse la temple ofrande de miei și semințe, pentru roade îmbelșugate și bunăstare.
Creștinismul a adus câteva modificări acestei sărbători, accentul fiind pus acum pe miracolul Învierii Mântuitorului Iisus Hristos. Consiliul Ecumenic din anul 325 a stabilit ca Paștele creștin să fie celebrat în duminica de după prima noapte cu lună plină de după echinocțiul de primăvară. Acest raționament s-a bazat pe două motive: în primul rând, să se diferențieze de Paștele evreiesc care se sărbătorește după prima noapte cu lună plină de după echinocțiul de primăvară și apoi, să se marcheze faptul istoric al Învierii care s-a petrecut după Paște.
Pentru eleni, ca și pentru întreaga lume creștină, Paștile nu se rezumă doar la cele trei zile ale Învierii, ci se întinde pe o perioadă de peste 120 de zile, începând de la Duminica Vameșului și a Fariseului și finalizându-se cu Sărbătoarea Cincizecimii, adică de Rusalii. Postul de 40 de zile de dinaintea Paștilor este precedat, în tradiția elenă, de Joia Afumată și Carnavalul care marchează Lăsata Secului. Apoi, Sâmbăta lui Lazăr amintește de minunea pe care a săvârșit-o Iisus cu 8 zile înainte de Învierea Sa. În această zi, femeile bătrânei Ellada coc prăjiturele în formă de om strâns în scutece, cu ochi de cuișoare, umplute cu stafide, smochine, nuci, miere și alte fructe, pe care le numesc ”Lazarakia” sau ”Lazarides” și pe care le impart îndeosebi copiilor. În Kos, fetele logodite fac câte o astfel de prăjitură de mărimea unui bebeluș și o împodobesc cu fructe, flori, broderii și o trimit logodnicului.
Învierea Domnului este ”Sărbătoarea sărbătorilor” pentru eleni, care se pregătesc trupește și sufletește în tot timpul Săptămânii Mari pentru întâlnirea cu Hristos cel Înviat. La fel ca și în România, gospodinele se apucă de trebăluit din Joia Mare, când vopsesc ouăle și coc ”tsoureki”, echivalentul cozonacului românesc. În Vinerea Mare, totul este trist, funebru, atmosfera este apăsătoare în toate comunitățile, pentru că se comemorează moartea lui Iisus. Fetele tinere împodobesc cu flori ”Epitaful”, un fel de catafalc al lui Iisus care seara este scos din biserică și purtat prin oraș sau sat în cadrul unei procesiuni funerare. În Vinerea Mare femeile iau o pauză din robotit prin casă, iar bărbaților le este interzis să joace cărți.
pasxa3
Sursa foto: internet.
Momentul Învierii este celebrat cu multă bucurie la miezul nopții dintre Marea Sâmbătă și Duminica Paștilor. Întreaga comunitate se adună la biserică de unde primește Lumina Sfântă, iar acum este momentul în care copiii din Creta îl ”ard pe Iuda”, adică aprind la miezul nopții o păpușă antropomorfă care întruchipează pe autorul celei mai cunoscute trădări din istoria omenirii. Cel mai spectaculos obicei este cel al locuitorilor din Corfu care, în ziua de Paști, la prânz, încep să arunce ulcioare de la balcoanele caselor. Obiceiul este vechi, datează din timpul ocupației venețiene, când oamenii, în această zi, aruncau de la balcoane ulcioarele cu proviziile neconsumate in iarna trecută. Cu timpul, alimentele au fost înlocuite de apă. Gestul este unul ritualic, simbolizând înnoirea, renașterea și pregătirea pentru bogăția recoltelor din noul an.
Bineînțeles că nici morții nu sunt uitați în această perioadă, lor fiindu-le dedicate anumite zile, cum ar fi Sâmbăta Rusaliilor, când se organizează serbări, petreceri, momente de voie bună. Aici este vorba de o împletire a elementelor pre-creștine cu cele ale religiei actuale, pomenirea morților fiind o preluare a vechilor ritualuri agrare, când cei dispăruți în lumea subpământeană erau ”rugați” prin astfel de serbări să aibă grijă de viitoarele recolte.
Tot din antichitate vine și obiceiul ”leagănului de Paști” care, prin mișcarea lui ascendentă, curăță aerul, întărind astfel trupul. Chiar se spune că e bine să te dai în leagăn în ziua de Paști pentru a te bucura de o sănătate de fier. Bineînțeles că cei mici sunt îndemnați cu predilecție să se dea în leagăn, dar și tinerele fete care sunt legănate de logodnicii lor. În Rodhos chiar există cântece specifice acestui moment:
”- Leagăn, mândru legănel,
Cu iubita mea în el,
Te împing din zori în noapte,
Ca să zbori până departe.
Iubito, Hristos a Înviat,
Viață nouă El ne-a dat,
Să trăim cu bucurie
Și să facem cununie.
-Leagănă-mă, dragul meu,
Ca să alungăm ce-i rău…”
Sărbătoare a bucuriei și luminii, Paștele elen este și un moment al spectacolului gastronomic, acum oamenii înfruptându-se din preparatele de miel pregătite de gospodine și trăind cu toții frumusețea meselor de sărbători la care se adună întreaga comunitate.
Nu putem încheia această întâlnire, fără a vă ura o primăvară frumoasă, un an rodnic în fapte bune, alături de salutul creștinesc ”Hristos a Înviat”!

4 gânduri despre „Sărbătoarea Paștilor în tradiția elenă”

    1. Vă mulțumim mult pentru aprecieri. Grecia și România sunt legate prin istorie, credință și cultură, oferind omenirii valori și tradiții unice. Vă invităm în comunitatea noastră, a elenilor și filo-elenilor care au multe lucruri frumoase de spus și descoperit despre această țară. 🙂

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.