Sfârșitul lui August, luna cea bogată în roade și bucurii, este marcat de sărbătoarea sobră și tristă a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Și în tradiția elenă, la fel ca cea românească, ziua este petrecută în reculegere și post, în amintirea ultimului mare prooroc al Vechiului Testament. În această zi, oamenii se feresc să mănânce fructe sau legume care amintesc de forma capului uman sau de culoarea sângelui, așa că sunt evitate smochinele negre, strugurii, pepenii cu miez roșu, nucile de cocos sau tomatele. Totodată, ei nu folosesc deloc cuțitul pentru a tăia pâinea, ocolind obiectele tăioase, ci preferă să rupă mâncarea cu mâna, alungând, în acest fel, amintirea sabiei cu care Sfântul a fost decapitat.
În insula Lymnos, sosirea iminentă a toamnei are o explicație frumoasă în această sărbătoare religioasă. Locuitorii de acolo spun că, atunci când a căzut, capul Sfântului Ioan Botezătorul s-a rostogolit și a făcut ca vremea să se schimbe, iar frigul să ia locul imediat timpului frumos și călduros. De aceea, pentru a readuce temperaturile ridicate, oamenii aprind lumânări, candele sau tămâie, menite să facă toamna să mai întârzie puțin.Primele trei zile din luna august sunt trăite cu teamă de eleni, fiind considerate periculoase. În această perioadă, nu se spală hainele pentru că se crede că se vor destrăma și nu se face baie în mare pentru că aceasta devine periculoasă chiar și pentru cei mai vajnici înotători. Aceste zile sunt la fel de nefaste ca primele trei ale lunii martie, când oamenii trebuie să evite, în special, să taie lemne din pădure pentru că forțe malefice vor împrăștia lemnele, vor distruge corăbiile confecționate din ele, vor putrezi scândurile și munca oamenilor va fi în zadar. Am mai spus despre legătura pe care credința populară elenă a stabilit-o între lunile martie și august, în sensul că luna martie e considerată începutul verii, iar august începutul iernii. Dar tot luna August este considerată și perioada cea mai potrivită pentru a ghici cum va fi vremea în lunile următoare. Acum oamenii urmăresc mișcarea stelelor pe bolta cerească, îndeplinesc anumite ritualuri ca să vadă ce le rezervă următorul an, pregătindu-se cât mai bine să facă față frigului care se instalează încet, dar sigur.