Soția atotputernicului Zeus, ocrotitoarea căsătoriei și a tot ceea ce presupune aceasta, Hera s-a bucurat de un cult deosebit pe tărâmul Elladei antice, ea fiind responsabilă cu oferirea de prunci soților și cu binecuvântarea mamelor în timpul nașterii.
Imediat ce Hera a fost eliberată din pântecele lui Cronos de către Zeus, mama acesteia, zeița Rhea, și-a condus fiica la capătul lumii, la căruntul Okeanos, pentru a fi în grija și ocrotirea zeiței Thetis. Departe de Olimp, de agitația și luptele interminabile de acolo, Hera a petrecut o perioadă de pace și izolare, până când a fost zărită de Zeus. Plecându-și ochii din înaltul cerului al cărui stapân era, Zeus s-a îndrăgostit de frumoasa fată și, fără să stea prea mult pe gânduri, a răpit-o de lângă Thetis și a dus-o în palatele sale.
Nunta a fost cel mai frumos eveniment al Olimpului, în care strălucirea miresei a rămas întipărită în veșnicie. Așezată pe tronul de aur alături de soțul său, Hera iradia, înveșmântată în straiele meșteșugit țesute de Iris și charite. Darurile zeilor nu au fost mai prejos decât mirii: Gaia, zeița Pământului, a făcut să crească din adâncimile lui un măr minunat, cu fructe de aur. Raze de lună, spume strălucitoare de mare, aripi de fluture care să o poarte cât ai clipi în toate zările lumii, aurore trandafirii, toate au fost primite de mireasa devenită acum stăpâna tuturor zeilor, dar și a întregii naturi.
Ca și soțul ei, Hera domnea din înălțimile Olimpului, folosindu-se de fulgere, nori negri și furtuni ori de câte ori o supăra câte ceva sau cineva. Capricioasă, răsfățată, frumoasă, Hera domina lumea întreagă printr-o singură privire ascuțită pornită din ochii ei mari și strălucitori. Cu mâini albe ca nufărul, bucle ce cădeau în valuri pe sub cununa așezată maiestuos pe cap, cu statura ei înaltă și armonioasă, Hera se bucura de respectul atât al soțului ei, cât și a celorlalți zei, dar și pământeni. Aceștia i-au atribuit și trăsături umane, comune cu ale oricărei femei și soții de rege, cum ar fi gelozia și tendința de a-și domina soțul. Ca urmare, și pedepsele venite din partea lui Zeus nu erau chiar ușoare, acesta nedându-se în lături când a venit vorba să-și biciuiască soția pentru nesupunere sau când a încătușat-o în lanțuri de aur și a lăsat-o să atârne între cer și pământ, cu două nicovale de fier legate de picioare.
Extrem de umană, Hera a fost zeița cea mai iubită de grecii antici, deoarece ea nu doar întruchipa femeia obișnuită ce se confrunta cu dramele zilnice și răspunderea unei familii, dar și prin spiritul protector pe care ea îl transmitea celor căsătoriți.